MAE a demarat, așa cum este firesc și corect instituțional, procesul de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste. Este un ciclu firesc în diplomație;
În mod concret au fost publicate, astăzi și vineri, 26 de rechemări și sunt aprobate, corelativ, 31 de numiri – inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Acest proces se desfășoară astfel: propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către MAE, sunt avizate de către Premier și se aprobă de către Președintele României,;
Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Deci este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni;
Aceste demersuri se încadrează în demersul, inițiat începând cu noiembrie 2019, de reformare a MAE pe criterii de competență, pentru a promova profesioniști în acest domeniu extrem de specializat, care să reprezinte la cel mai înalt nivel interesele României (atât în Centrala MAE, cât și peste hotare);
Printre criteriile avute în vedere la numiri, s-a urmărit o coerență, o compatibilitate între spațiul în care ar urma să se desfășoare mandatul și profilul persoanei propuse, ceea ce în mod concret înseamnă promovarea de specialiști cu experiență pe zonele și spațiile respective;
În ceea ce privește parcursul profesional, s-a urmărit să se respecte, în mod normal și legitim, un traseu și o evoluție profesională în cadrul diplomatic, fără să se ”ardă etape”, astfel încât aceste persoane au bagajul necesar pentru a performa în această calitate;
Dintre numirile de ambasadori, o treime, adică 11 persoane, vor ocupa pentru prima oară funcția de ambasador;
Din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ceea ce arată în mod concret faptul că MAE promovează activ egalitatea de șanse în rândul angajaților săi (atât în Centrala MAE, unde există mai mult de 50% persoane de sex feminin în poziții de conducere, cât și la misiuni, în Serviciul Exterior). Din acest punct de vedere, România se situează bine față de multe alte servicii diplomatice;
În ceea ce privește media de vârstă, pentru diplomații numiți în această funcție pentru prima oară aceasta este de 46 de ani, în timp ce media de vârstă generală a numirilor este de 51 de ani, o medie care reflectă atât promovarea diplomaților cu experiență vastă și amploare, care au confirmat deja, au ocupat anterior posturi și poziții importante atât în Centrala MAE, cât și în Serviciul Exterior, în alte instituții centrale din România și chiar în organizații internaționale, cât și diplomați tineri sau cu experiență, care au atins pragul de maturitate profesională din domeniul diplomatic care îi recomandă pentru această poziție și care vor ocupa pentru prima oară poziția de ambasador. (de ex: pentru Vietnam este numit un diplomat femeie, 42 de ani, cu expertiză îndelungată pe zona Asia Pacific; pentru Macedonia de Nord, o femeie diplomat, 43 de ani, în prezent director în MAE, specialist pe relația cu instituțiile internaționale, cu mai multe posturi în exterior; pentru Cehia, femeie diplomat, 44 de ani, în prezent director general în MAE, specialist pe zona relațiilor bilaterale europene, cu mai multe posturi în exterior; pentru Peru, o femeie diplomat, 45 de ani, specialist în spațiul Americii Latine și Caraibi; pentru Albania, un diplomat, 48 de ani, specialist în drepturile omului și protecția minorităților, cu mai multe posturi în exterior; pentru India, o femeie diplomat, 50 de ani, specialist pe spațiul asiatic, cu posturi în regiune, vorbitoare de hindi). Sunt persoane a căror carieră are anumită rezonanță în domeniul diplomatic de unde vin, pe aria lor de expertiză;
Iulian Chifu www.facebook.com
